Florile în istorie (Partea II-a)

Florile în istorie (Partea II-a)Roma antică – florile înseamnă glorie

Dacă tot vorbim de antichitate, nu putem omite o civilizație cheie în acea perioadă: Republica Romană și mai târziu, Imperiul Roman. Florile erau cultivate pe larg în palatele împăraților romani și în vilele familiilor de viță nobilă, având grădini întregi în acest sens. Acestea mai erau utilizate ca ornamente pentru împodobirea templelor și a băilor publice/private. Un rol specific, în această perioadă, îl aveau trandafirii și mai concret, petalele de trandafiri care erau aruncate în aer de plebee spre coloanele de soldați și cortegiile nobile. Petalele de trandafir semnificau gloria, admirația și curajul. Excentricul împărat roman «Nero» punea foarte mare accent pe acest obicei.

Dacia

În Dacia antică florile aveau, la fel, un scop decorativ. Totuși dacii acordau florilor o importanță specială din punct de vedere medicinal, fiind una dintre civilizațiile cele mai dezvoltate în acest sens. Aceștia utilizau ca medicamente mătrăguna, iarba mare, spânzul. În scop decorativ erau utilizate: albăstreaua, bujorul, priboiul, lăcrămioarele, merișorul etc.

Evul mediu

În Evul Mediu comerțul între regate și imperii a prins mai multă amploare. În acest sens florile europene devin cunoscute în Asia, Africa și viceversa. Se fac de asemenea cele mai ingenioase experimente de încrucișare a speciilor de flori. Tot în această perioadă sunt deschise cele mai importante grădini botanice din lume: Oxford (1632), Pisa (1547) și Versailles (1657).

Renașterea

Tendința din Evul Mediu se amplifică în Epoca Renașterii când comerțul se extinde treptat la nivel internațional. Apar primele școli de floristică, sunt create în mod experimental noi specii. Florile nu mai sunt un element a «clasei conducătoare» — acestea devin plante accesibile pentru toți și își pierd semnificația «exclusivistă».

Astăzi: florile într-o lume modernă

Florile sunt plante încântătoare care, dea lungul timpului, au fost mereu un izvor nesecat de inspirație și admirație a pictorilor, poeților și oamenilor de știință. În epoca noastră ele nu și-au pierdut semnificațiile vechi, ba din contra oamenii adaptează aceste plante în compoziții artistice și la fel ca înainte, sunt utilizate pentru împodobirea anumitor edificii, ca elemente de interior și evident, cel mai nobil scop – sunt dăruite celor dragi.